Tibi din Vlad: “La majoratul meu, evident, am savurat un trabuc”

Zilele acestea ne-am intalnit la un trabuc virtual cu George Pistereanu, pe care probabil il cunoasteti mai bine in aceasta perioada din serialul Vlad, de la PRO TV sau poate l-ati apreciat in pelicula Eu cand vreau sa fluier, fluier.  Am vorbit despre profesia lui, despre trabucuri si bad boys dar si despre reteta sa de viata, in timp ce ne-am delectat cu un Arturo Fuente Chateau Fuente.

El Unico: George, care consideri ca este cea mai mare reusita profesionala de pana acum si cum ai sarbatorit-o?

George Pistereanu: Foarte interesanta intrebarea! Probabil, profesional, cea mai mare reusita este faptul ca am fost nominalizat la European Academy Awards care e un fel de Oscar European. O data la doi ani se organizeaza acest festival in cadrul caruia sunt premiati oamenii de film implicati in cele mai bune ecranizari din acea perioada. Eu am fost nominalizat pentru Best Actor, dar intr-o lupta directa, nemiloasa cu Ewan McGregor, el fiind de la Hollywood, evident ca nu am putut sa merg mai departe de nominalizare. Dar faptul ca am fost acolo, a insemnat ceva! Cum am sarbatorit sincer sa fiu nici nu mai tin minte, atat de impactant si placut a fost momentul (rade) – probabil niste pahare de vin alaturi de colegii care erau acolo. Dar evident ca aceea a fost o perioada in care totul a venit asa, ca un amalgam, au fost foarte multe evenimente – abia apoi am realizat ce a insemnat acea nominalizare. Sunt singurul actor roman din noua generatie care a primit aceasta recunostere, poate chiar si din vechea generatie daca nu ma insel… Totusi putini au auzit de acest lucru. Desigur, la noi in Romania, stiti cum e, exista si elementul acesta de ignorare a unor aspecte strict profesionale, mai ales culturale, asa ca nu a fost foarte mediatizat momentul. Nu este ca Festivalul de la Berlin sau cel de la Cannes ca acoperire mediatica, dar profesional, pentru un actor, este deosebit de important.

El Unico: Trabucurile insotesc dintotdeauna portretul unui bad boy in filme. Cam cat de corecta crezi ca este aceasta imagine si care este prima imagine artistica ce iti vine in cap cand te gandesti la trabuc?

George Pistereanu: Cred ca imaginea trabucului pentru mine este clar Che Guevara si probabil tara care a pus trabucurile pe harta – Cuba. Da, intr-adevar este o asociere corecta cea cu trabucul si un bad boy. Totusi, eu cred ca, asa cum ne-o arata si vremurile, trebuie sa depasim imaginea de trabuc legata de conceptul de conducator, de imaginea bossy sau cea de atribut al oamenilor cu bani. Cred ca atunci cand tii un trabuc in mana, un trabuc bun asa cum sunt cele de la voi si te bucuri de el, de momentul fumatului, iar tu esti un om asumat in tot ceea ce faci, nu mai e important daca esti bad boy sau nu. Pur si simplu, da, arati bine savurand un trabuc, ca si despre asta este vorba – despre o anumita conduita care este strans legata de fumatul unui trabuc. Nu cred ca sunt persoane care sa nu poata fuma un trabuc din cauza statutului social, mai ales ca exista trabucuri pentru toate buzunarele. Orice trabuc de calitate, iar aici nu ma refer sa fie neaparat scump, este o experienta extraordinara. De exemplu, eu nu sunt un bad boy, da, joc in filme in care sunt numai bad boy, dar asta nu inseamna ca in viata mea personala nu imi place sa savurez un trabuc. Si o fac cu mare placere, de fiecare data!

El Unico: Despre trabuc se spune ca este atat de bun ca momentul in care l-ai fumat. Ai vreo poveste legata de un trabuc care sa-ti fi ramas intiparita in memorie?

George Pistereanu: Absolut! Trabucul inseamna o stare, o liniste si clar mereu un anumit trabuc ti se leaga de un moment emblematic. Cred ca aveam 18 ani si la majoratul meu, evident, am savurat un trabuc – am si o poza in care am imortalizat momentul! Cumva, acel trabuc imi trezeste mereu in mine acea combinatie de revolta si reusita pe care le ai cand devii major, dorinta de a demonstra, de a ma afirma, iar acel trabuc a completat perfect tabloul. Si cand am nevoie de acel suflu rebel, revin la trabuc.

El Unico: Sunt multi cei care te admira pentru tot ce ai reusit sa faci pana acum in cariera ta de actor, mai ales ca ai abia 30 de ani. Care este reteta ta de viata?

George Pistereanu: Reteta…ce buna e asta! (rade) Complicata intrebarea, dar in acelasi timp extrem de simpla. Voi incepe prin a spune ca eu personal am o calitate pe care mi-am descoperit-o tarziu – faptul ca ascult. Ascult orice tampenie, pentru ca in prima faza prin natura noastra suntem negativisti si orice auzim ni se pare o tampenie. Dar ascult. Nu aud, ascult. Si, in al doilea rand, sunt extrem de muncitor. Nu cred in talentul de sine statator. Nu sunt primul care o spune, dar din mica mea experienta talentul este nice to have, un kick off, dar importanta este munca. As zice eu ca 80% din reusita unei cariere, in orice domeniu, este munca…CONSTANTA. De aceea spun ca nu exista un secret, o reteta, un pattern pe care sa-l urmezi ca sa reusesti. Exista, da, noroc – sa fii la momentul potrivit, in situatia potrivita. Dar daca tu nu te-ai pregatit in prealabil si aici ma refer, eu stiu, fizic, cultural, emotional, nu functioneaza. Te duci la un casting nepregatit, nu mai conteaza talentul. Nu stiu daca e reteta succesului, dar pot sa spun ca eu pentru fiecare rol, oricat de mic ar fi, odata ce am luat decizia de a participa si de a face parte din acel proiect ma pregatesc temeinic. Nu stiu, sa spunem ca m-as duce la un casting pentru un rol de doctor – n-am fost in viata mea intr-o sala de operatii. Pai inainte de casting si doar pentru el, ca nu stiu daca voi lua sau nu rolul, ma duc si stau intr-un spital o saptamana. Stau la usa, ma uit pe geam, vorbesc cu medicii, intreb pacientii, incerc sa simt acea lume. Evident, ca pentru un rol primit, povestea merge mult mai departe. Ce incerc sa spun e ca, la mine cel putin, ce a functionat, este ca iau lucrurile foarte in serios si imi respect intotdeauna meseria, indiferent de cat de mare sau de mic este un proiect. Si un lucru care mi se pare mie ca ne lipseste ca natie, este ca ar trebui sa fim mai mult cu picioarele pe pamant, mai ales in aceasta perioada.